Atelierele de traduceri ”Piese pentru U.N.A.T.C. Dramaturgie suedeză în traducere în limba română”

În perioada 20-24 februarie 2018, Cercul de Studii Scandinave al Secției de Filologie Suedeză (Universitatea din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Departamentul de Limbi și Literaturi Germanice) a organizat, în parteneriat cu Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” București și cu sprijinul Svenska Akademien (Academia Suedeză), prima ediție a atelierelor de traduceri ”Piese pentru U.N.A.T.C. Dramaturgie suedeză în traducere în limba română”, inițiate și conduse de Carmen Vioreanu, traducător și conferențiar la Universitatea din București.

Atelierul a fost primul dintr-un șir de evenimente care se vor derula pe parcursul anului 2018, care marchează aniversarea a 50 de ani de studii de limba suedeză în România, la Universitatea din București.

Piesa selecționată și tradusă din limba suedeză în limba română a fost Una-alta (titlul original: Den ena för den andra), scrisă în 1788 de Gustav lll, rege al Suediei în perioada 1771-1792.

La atelier au participat 14 studenți și absolvenți de filologie suedeză ai Universității din București: Irina Aghelescu (studentă, Germană-Suedeză, anul ll), Sofia Avram (studentă, Chineză-Suedeză, anul lll), Bogdan Bartolis (student, Rusă-Suedeză, anul lll), Petra Antonia Binder (alumna, Germană-Suedeză 2011-2014, alumna U.N.A.T.C. masterat Scriere Dramatică, promoția 2016), Marina Cristea (studentă, Engleză-Suedeză, anul lll), Elena Crîngașu (studentă, Engleză-Suedeză, anul lll), George Dragnea (student, Germană-Suedeză, anul ll), Mădălina Grosoiu (studentă, Engleză-Suedeză, anul lll), Antonia Ispas (studentă, Germană-Suedeză, anul lll), Nicoleta Marinescu (studentă, Engleză-Suedeză, anul lll), Dariana Plăeșu (studentă, Germană-Suedeză, anul lll), Ana-Maria Pleșca (studentă, Germană-Suedeză, anul lll), Teodora Rîcu (studentă, Portugheză-Suedeză, anul lll),  Ciprian Țiganoiu (student, Rusă-Suedeză, anul ll)

Program:

Marți, 20 februarie 2018, 10.00-18.00

 10.00-10.10    Alocuțiune de bun-venit

Conf. univ.dr. Nicolae Mandea, Rectorul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” București 

 10.10-11.00    Prelegere despre arta traducerii

Prof.univ.dr. Gabriel H. Decuble, scriitor, traducător, directorul Departamentului de Limbi și Literaturi Germanice (Universitatea din București)

 11.00-12.00    Prelegere despre Gustav al lll-lea

Conf.univ.dr. Carmen Vioreanu, Departamentul de Limbi și Literaturi Germanice / Secția de Suedeză (Universitatea din București)

 12.00-12.30         Pauză

 12.30-14.00   Atelier (lucru în grupe)

 14.00-15.00         Pauză

 15.00-16.30    Atelier (lucru în grupe)

 16.30-16.50         Pauză

 16.50-18.00    Atelier (lucru în grupe)

Miercuri, 21 februarie 2018, 10.00-13.30

10.00-11.30 Atelier (lucru în plen)

11.30-12.00 Pauză

12.00-13.30 Atelier (lucru în plen)

Joi, 22 februarie 2018, 10.00-13.30

10.00-11.30    Atelier (lucru în plen)

 11.30-12.00         Pauză

 12.00-13.30    Atelier (lucru în plen)

Vineri, 23 februari 2018, 10.00-17.00

10.00-11.30    Atelier (lucru în plen)

 11.30-12.00         Pauză

 12.00-13.30    Atelier (lucru în plen)

13.30-14.00         Pauză

 14.00-15.30    Atelier (lucru în plen)

 15.30-16.00         Pauză

 16.00-17.00    Atelier (lucru în plen)

Sâmbătă, 24 februarie 2018, 11.00-13.00

Lectura piesei Una-alta de Gustav lll  în traducere în limba română (studenți ai Masteratului de Pedagogie din cadrul U.N.A.T.C. și absolvenți ai Secției de Arta Actorului ai aceleiași universități)

Impresii ale participanților la ateliere: 

”Sunt recunoscătoare că am putut lua parte la atelierul de traduceri şi am impresia că această experienţă m-a făcut să estimez mai bine valoare muncii traducătorului, în special a celui de texte literare. Lucrul mi s-a părut plăcut de la început până la sfârşit, cu atât mai mult cu cât mi s-a dat ocazia să am acces la două domenii neatinse de mine până acum: traducere din limba suedeză şi traducere de text dramatic. Consider că a fost important că am lucrat în echipă, pentru că am învăţat că domeniul traducerilor este întotdeauna deschis unor mai bune interpretări şi tot astfel mi-am dat seama şi mai bine de serviciul pe care o traducere fidelă îl face textului original. Rezultatul de a auzi traducerea interpretată de viitori actori m-a bucurat mai mult decât mă aşteptam, făcându-mă să îmi doresc să repet această experienţă într-un fel sau altul şi să continui să explorez acest domeniu. Consider că experienţa atelierului de traduceri m-a ajutat atât pe plan profesional, cât şi personal.” (Marina Cristea, studentă, Engleză-Suedeză, anul lll)

”Experiența de la atelierul de traduceri a reprezentat o ocazie bună de a-mi pune în practică cunoștințele de limba suedeză, într-un mediu creativ, încercând, în procesul de transpunere a textului în limba română, să surprind și să evidențiez expresivitatea ambelor limbi cu care am lucrat. Am apreciat la acest atelier oportunitatea lucrului în echipă, pentru găsirea celei mai potrivite variante de traducere. Am ascultat cu plăcere prelegerile profesorilor prezenți, care ne-au împărtășit informații interesante despre teatru, traducere și despre contextul cultural în care se situează piesa aleasă. La final, am privit cu un sentiment de mulțumire cum textul a prins viață, în interpretarea actorilor invitați, și consider ca rezultatul final este unul reușit.” (Mădălina Grosoiu, studentă, Engleză-Suedeză, anul lll) 

”Pentru mine atelierele de traduceri au însemnat satisfacția simțită după ce găseam traducerea potrivită, mici revelații cu privire la limba română după ce dezbăteam și explicam cuvinte propuse și aprecierea statutului de nativ al limbii române, fără de care nu aș fi putut reda subtilitățile textului. Însă, din punctul meu de vedere, cel mai plăcut aspect al acestor ateliere a fost faptul că textul nostru tradus a prins viață, fiind lecturat de studenți de la UNATC. Văzându-i citind cu atâta naturalețe sintagme pe care noi le-am reformulat de zeci de ori, m-am convins că într-adevăr au fost alegerea bună.” (Dariana Plăeșu, studentă, Germană-Suedeză, anul lll)

”Atelierele de traduceri au reprezentat o experiență deosebită, dar și solicitantă din punctul de vedere al abilităților lingvistice, deoarece textul dramatic pe care l-am abordat ne-a pus în situația de a ne exersa simțul intuitiv al limbii. Am reușit astfel să privesc dincolo de simpla alăturare de sintagme care compun textul și să deduc naturalețea și spontaneitatea exprimării, două trăsături care consider că sunt definitorii pentru genul dramatic. Lucrul în echipă alături de ceilalți participanți mi-a demonstrat că un traducător trebuie să se depășească pe sine și să încerce să-și însușească toate nuanțele și minuțiozitățile propriei limbi pentru a putea reda cu succes lumea complexă pe care a construit-o autorul. Nu în ultimul rând, sunt recunoscător pentru faptul că aceste ateliere ne-au creat oportunitatea de a îmbogăți patrimoniul literar românesc cu o piesă scrisă de regele suedez Gustav al III-lea, care nu a mai fost tradusă până în prezent în limba română.” (Bogdan Bartolis, student, Rusă-Suedeză, anul lll)

”Pentru prima oară am avut privilegiul de a intra pe făgașul înțelegerii procesului de traducere. Workshopul a însemnat o adevărată iluminare pentru mine, printre altele pentru că am devenit conștientă de importanța traducătorului literar, de altfel tocmai în domeniul dramatic. Lucrul în echipă, meșteșugul care dă naștere efectului scontat al unei replici, înțelegerea nuanțelor unui text și a multiplelor aspecte culturale și istorice alături de lectura critică ne-au oferit prilejul de a readuce la viață un text, ba chiar un context istoric și literar prețios. Nu în ultimul rând doresc să adresez mulțumiri doamnei Carmen Vioreanu, care în fiecare clipă, cu răbdare și dedicare ne-a îndrumat și oferit prin intermediul acestui workshop inspirație și un impuls pentru o viitoare preocupare cu traducerea textelor dramatice suedeze.” (Ana-Maria Pleșca, studentă, Germană-Suedeză, anul lll)

”Piesa scrisă de regele Gustav al III-lea m-a surprins extrem de plăcut prin actualitatea temei şi prospeţimea construcţiei personajelor, în special având în vedere epoca la care a fost concepută (finalul secolului al XVIII-lea), iar ironia, chiar sarcasmul, când necruţător, când compătimitor, mi-au stârnit curiozitatea pe parcursul lecturii şi apetitul pentru activitatea de traducere, împreună cu colegii mei şi cu doamna profesoară. Den ena för den andra mi-a evocat inevitabil comediile lui Caragiale. Faptul că protagoniştii fac parte din « lumea bună » (înalta burghezie, ofiţeri decoraţi, nobilime) nu face decât să servească în chip strălucit drept « mediu de contrast » pentru valorile şi comportamentul lor pe alocuri infantil şi naiv, marcat prin pretenţii exagerate în raport cu propriul statut şi capacitate, pe alocuri de un egoism exacerbat şi de o cruzime atroce, cu atât mai surprinzător (sau poate nu) cu cât se manifestă faţă de membrii aceleiaşi familii. Autorul reuşeşte astfel nu numai să amplifice efectul comic, ci şi să trezească în public conştiinţa degradării şi a ridicolului la care se poate expune omul lăsând instinctele orbeşti şi latura primitivă latentă în fiecare să îl domine.” (Sofia Avram, studentă, Chineză-Suedeză, anul lll)

”Experiența atelierului de traducere a fost una nouă și, cu siguranță, foarte utilă pentru mine. Am înțeles că munca de traducător nu este una ușoară, am observat că, deși aparent traducătorul are o mare libertate, sunt multe lucruri la care acesta trebuie să aibă grijă. Cea mai mare provocare a fost găsirea titlului potrivit, deoarece cel original, tradus cuvânt cu cuvânt în română, nu părea o sintagmă potrivită pentru un titlu. Atelierul nu ar fi fost la fel, dacă nu ar fi culminat cu lectura piesei, realizată de foștii studenți UNATC, acela a fost momentul când mi-am dat seama că, interpretată, piesa stârnește, într-adevăr, râsul. M-a suprins faptul că o piesă atât de veche poate fi, în același timp, atât de contemporană, iar din punctul meu de vedere, dacă s-ar pune în scenă, ar fi o comedie bună, pe placul publicului.” (Irina Anghelescu, studentă, Germană-Suedeză, anul ll) 

”O experienţă inedită pentru orice traducător aspirant, atelierul a reprezentat mai mult decât un laborator de idei: a fost un prilej de aprofundare a artei traducerii si de (re)conştientizare a dificultăţilor pe care aceasta le implică, o ocazie de lărgire a cunoştinţelor de limbă si civilizaţie şi, dincolo de toate, atelierul a constituit pentru mine bucuria tălmăcirii în limba maternă a unui text interesant, bucurie cunoscută doar celor care au încercat măcar o dată ceea ce Goethe numea "una dintre cele mai anevoioase şi mai demne de admiraţie dintre îndeletnicirile acestei lumi".” (Ciprian Țigănoiu, student, Rusă-Suedeză, anul ll)

”Atelierul a reprezentat pentru mine o experiență educativă din care am avut foarte multe lucruri de învățat care-mi vor fi cu siguranță de folos într-o posibilă viitoare carieră de traducător. Am învățat că nu este de ajuns să stăpânești bine o limbă pentru a face o traducere bună a textului, ci este nevoie să te transpui în pielea personajului și să te documentezi foarte mult despre obiceiurile cotidiene ale epocii în care a fost scrisă piesa.” (George Dragnea, student, Germană-Suedeză, anul ll) 

”Workshop-ul de traduceri a fost unul dintre cele mai practice proiecte la care am lucrat în anii de facultate și momentul în care am conștientizat asta, a fost atunci când piesa a fost lecturată de studenții de la UNATC. Pentru o primă tangență cu traducerea unui text dramatic, cred că ne-a ajutat foarte mult să lucrăm în grupe, să încercăm să ajungem la un numitor comun. Și asta mi-a plăcut și mai mult, că grupele au fost făcute astfel încât să putem comunica ușor între noi. Mulțumesc pentru această experiență!” (Antonia Ispas, studentă, Germană-Suedeză, anul lll)

”Atelierul a fost o ocazie prielnică pentru a pune în aplicare baza teoretică acumulată din timpul facultății și pentru a înțelege cum ar trebui un traducător să se ocupe, in general, de un text. De asemenea, a fost prima oară cand am tradus un text aparținând genului dramatic și prima oară când am tradus un text literar în afara cursurilor.  Am apreciat că am putut să ne dăm cu părerea privind traducerea altor colegi și să venim cu variante. De asemenea, fiind un text în suedeză, consider că am rămas cu ceva vocabular.” (Nicoleta Lavinia Marinescu, studentă, Engleză-Suedeză, anul lll)

”Având în vedere că până acum nu am mai avut oportunitatea de a traduce o piesă de teatru din limba suedeză în limba română, ideea mi-a surâs de la bun început. Lucrul pe echipe ne-a dat ocazia de a lucra mult mai repede, dar și de a împărți păreri și a ne ajuta reciproc. În aceste zile am putut pune în aplicare ceea ce am învățat la facultate, și am experimentat o mostră din ceea ce înseamnă adevărata muncă de traducător, în afara orelor de curs. Pe lângă experiența deja acumulată, m-a bucurat foarte mult faptul că în acest fel am putut contribui cumva la biblioteca UNATC, în vederea ajutării formării de noi actori de teatru.” (Elena Crîngașu, studentă, Engleză-Suedeză, anul lll) 

Fragmente din piesa de teatru tradusă: Una-alta de Gustav lll: 

Gustav al lll-lea (1746-1792) 

De-a lungul anilor am condus câteva ateliere de traduceri (proză, teatru, poezie, basm) din limbile scandinave, engleză și franceză în limba română, cu studenți și absolvenți ai Universității București și ai Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” București: proiectul ”lovegalzero” (anul universitar 2001/2002, Universitatea din București), proiectul ”Micul Eyjolf” de Henrik Ibsen (anul universitar 2006/2007, Masteratul de Scriere Dramatică din cadrul U.N.A.T.C.), proiectul Anna Politkovskaia in memoriam de Lars Noren (anul universitar 2008/2009, Masteratul de Scriere Dramatică din cadrul U.N.A.T.C.), proiectul ”Raoul Wallenberg. One Person can make a Difference (Universitatea din București, iunie-noiembrie 2013), proiectul ”Scandinavian Contemporary Poetry. Translation and Mediatization in Digital Public Spaces” (anul universitar 2014/2015, Universitatea din București), proiectul ”Scandinavian and Icelandic Folk Tales in Romanian Translation” (anul universitar 2015/2016, Universitatea din București”). 

Pentru atelierul de traduceri pe care l-am organizat și coordonat în perioada 20-24 februarie 2018 am ales numai studenți și absolvenți de filologie suedeză, din două motive - lucrul cu textul original, în limba suedeză, și formarea unor viitori traducători de texte dramatice. Atelierul a fost o noutate și pentru mine, fiind prima dată când am lucrat exclusiv cu filologi la rescrierea, în limba română, a unui text dramatic. 

Găsirea unui text potrivit pentru aceste ateliere nu a fost ușoară. Din rațiuni practice - drepturile de autor - am încercat să găsesc un text mai vechi, dar care să poată fi utilizat de studenții și masteranzii U.N.A.T.C., în lucrul la clasă sau pentru examenele de an. Textele scrise de regele Gustav al lll-lea mi-au atras în special atenția, prin structura dramatică și limbajul surprinzător de proaspăt și contemporan. 

Piesa Una-alta a fost scrisă în perioada ianuarie-februarie 1788 și a avut premiera pe 25 aprilie 1788 la Bollhuset, o clădire situată lângă Palat și Biserica Mare din Stockholm, care a găzduit multă vreme spectacolele Teatrului Regal Dramatic și ale Operei, până la finalizarea sediilor acestora. Bollhuset era practic, la acea vreme, principala scenă din Stockholm. 

Bollhuset, Stockholm 

Gustav al lll-lea este cunoscut pentru pasiunea sa pentru teatru. Interesul activ pentru diferite domenii artistice l-a moștenit de la mama sa, Lovisa Ulrika (1720-1782), fiica regelui Prusiei și nepoata regelui George l al Marii Britanii.

Lovisa Ulrika 

După ce s-a căsătorit în 1744 cu principele Adolf Fredrik (fost episcop de Lübeck), Lovisa Ulrika a transformat curtea regală suedeză într-un centru cultural demn de luat în seamă, îndeosebi palatul regal Drottningholm, situat la 50 de kilometri de Stockholm, numit la vremea aceea un Versailles baltic. 

Gustav s-a născut la 24 ianuarie 1746 în Stockholm și a primit până la vârsta de 16 ani o educație aleasă, în cele mai vaste domenii. Prima experiență concretă în domeniul teatrului a avut-o la vârsta de 6 ani când a regizat un moment artistic în onoarea zilei de naștere a mamei sale. 

Perioada 1718-1772 este numită în istoria Suediei ”Frihetstiden” (epoca libertății), caracterizată prin slăbirea autorității regale în favoarea parlamentului și celor două partide politice aflate la guvernare. A fost o perioadă coruptă, marile puteri - Franța, Marea Britanie, Rusia și Prusia - plăteau sume mari de bani pentru ca diferite formațiuni din parlament să voteze în chestiuni de interes pentru ele. 

În 1766, Gustav s-a căsătorit, împotriva voinței sale, cu prințesa Sofia Magdalena a Danemarcei. Ei fuseseră de altfel logodiți încă din 1750, când amândoi aveau 4 ani. Fusese o logodnă politică, așa cum și acum urma să fie o căsătorie politică. 

Sofia Magdalena a Danemarcei

Marele plan al lui Gustav, în calitate de prinț moștenitor al tronului Suediei (dar și al Danemarcei, care la acea vreme avea și Norvegia, Islanda și Insulele Feroe) era să sporească puterea regală în Suedia și să reinstaureze autocrația. Guvernul Franței dorea să îl sprijine financiar și de aceea Gustav întreprinde, la sfârșitul anului 1770, o călătorie de două luni în Franța. Cât timp Gustav se afla la Paris, în seara zilei de 12 februarie 1771, Regele Adolf Fredrik moare în urma unui atac de apoplexie. În aceeași seară, parlamentul din Stockholm se reunește și îl declară pe Gustav rege al Suediei, sub numele de Gustav al lll-lea. În 28 februarie, când solul ajunge în sfârșit la Paris cu vestea, Gustav se afla la un spectacol la Operă.

Încoronarea sa a avut loc în data de 29 mai 1772 în Biserica Mare din Stockholm, într-o ceremonie fastuoasă pe care chiar regele a regizat-o până în cel mai mic detaliu. 

Încoronarea lui Gustav al lll-lea ca rege al Suediei în Biserica Mare din Stockholm, 29 mai 1772

Imediat după încoronare, sprijinit de colaboratori apropiați (mai ales de fostul său guvernant, C.F. Scheffer, de colonelul finlandez Jakob Magnus Sprengtporten și de colonelul J. C. Toll), face planuri concrete pentru o lovitură de stat.

În data de 19 august 1772 reușește o lovitură de stat nesângeroasă, primită cu mult entuziasm de toată lumea.

Carl Michael Bellman, Gustafs skål, compus în ziua de 19 august 1772

Noua formă de guvernare prevedea, printre altele, că regele avea putere absolută în numirea membrilor consiliului regal (guvernului) și că era stăpânul politicii externe - nu avea însă voie să pornească un război de atac fără permisiunea guvernului - , parlamentul avea să decidă valoarea impozitelor. 

Gustav al lll-lea îmbrăcat în uniforma pe care a purtat-o în ziua de 19 august 1772

Dintre îmbunătățirile imediate, pe plan economic și social, sunt de menționat: abolirea torturii și limitarea pedepsei cu moartea pentru 34 de infracțiuni; emiterea edictului de toleranță religioasă din 1781; înființarea primei loterii de stat; fondarea Operei suedeze în 1773; emiterea în 1774 a unui decret referitor la libertatea presei (care însă proteja de critică atât Regele, cât și Biserica), introducerea dreptului femeilor de a păstra secret numele tatălui copilului la naștere, dacă așa doreau; introducerea costumului național în 1788; restructurarea Academiei de Desen în Academia de Pictură și Sculptură (1773), fondarea Teatrului regal Dramatic în 1787; fondarea Academiei Suedeze în 1786. 

Pe la începutul anilor 1780, regele Gustav a început să plănuiască un atac asupra Danemarcei, în urma căruia spera să obțină Norvegia. Pentru a camufla faptul că se pregătea de război începe în vara anului 1783 o călătorie mai lungă în Italia. Chiar dacă perioada aleasă a fost una foarte grea pentru Suedia (după erupțiile vulcanice din iunie 1783 din Islanda, Suedia a traversat un an de foamete și boală), vizita delegației suedeze în Italia a fost însemnată, atât din punct de vedere cultural, cât și politic. Gustav al lll-lea a fost primul rege protestant care a participat la o slujbă ecumenică la Vatican (slujba de Crăciun, 1783).

Papa Pius al Vl-lea și regele Gustav al lll-lea. Pictură pe un perete al Bibliotecii de la Vatican

Pentru a-i mulțumi pentru edictul de toleranță, Papa i-a permis amenajarea unei capele lutherane într-un palat din Roma. Prima slujbă protestantă de la Roma a fost ținută de Carl Edvard Taube (fost ofițer în armata Suediei), de Paștele din anul 1784. Pe toată perioada șederii în Italia, regele Gustav al lll-lea a cumpărat colecții impresionante de picturi, sculpturi și cărți, pe care le-a adus în Suedia. La sfârșitul șederii în Italia a fost invitat de către regele Ludovic al XVl-lea și regina Marie Antoinette să facă o vizită și la Paris. Aici, printre altele, a cumpărat insula Saint-Barthelemy, care a fost colonie suedeză 94 de ani, până în 1878 când a fost revândută Franței. 

Începând din 1786, nemulțumirile tuturor claselor sociale au început să fie din ce în ce mai mari. Au culminat în perioada 1788-1790, când Suedia s-a aflat în război cu Rusia.

Stockholm, 1788. Vase de război pregătite să plece în Finlanda.

La începutul anului 1788, Gustav încercase să atace Rusia din Finlanda, însă fără succes (Fiindcă, prin constituție, nu avea voie să pornească singur un atac și cum știa că parlamentul nu este de acord cu un război, a pus în aplicare următorul plan: câțiva soldați finlandezi au fost îmbrăcați în costume de cazaci, au trecut granița în Rusia, s-au întors în Finlanda și au atacat un avanpost suedez.)

Războiul cu Rusia a continuat în 1789-90 și s-a încheiat cu pacea de la Värälä din 14 august 1790. Nu s-au modificat granițele în urma acordului de pace, însă amendamentul că Rusia nu mai avea voie să se amestece în guvernarea Suediei a fost un câștig. Regele a rămas în permanență pe frontul din Finlanda și în fruntea armatei, aflându-se de multe ori în situații foarte primejdioase.

Gustav al lll-lea avea planuri de a se implica și în reinstaurarea monarhiei în Franța. Fostul Ambasador al Suediei în Franța, Axel von Fersen, l-a ajutat pe Ludovic al XVl-lea să fugă în 1791. Gustav plănuia o alianță cu monarhi europeni pentru a ataca Franța, însă, într-un final, singura alianță pe care a reușit să o încheie în acest scop a fost cu Rusia. Nu a mai avut timp să pună planul în aplicare. 

Principalul lider al opoziției din Suedia era generalul C.F. Pechlin, în casa căruia începuseră de prin 1790 să se urzească planuri pentru asasinarea Regelui.

Ofițerul Jacob Johan Anckarström (1762-1792) l-a împușcat mortal pe regele Gustav al lll-lea la balul mascat de la Opera din Stockholm, în seara zilei de 16 martie 1792. Ura față de rege sporise după ce tânărul ofițer asistase la execuția publică a militarilor care complotaseră împotriva regelui pe frontul din Finlanda și semnaseră, la Anjala, un document adresat împărătesei Ecaterina a ll-a a Rusiei, prin care îi cereau ajutorul.

După câteva tentative eșuate, regele a fost asasinat la un bal mascat la Operă în seara zilei de 16 martie 1792.

Costumul purtat de Gustav al lll-lea la balul mascat de la Opera din Stockholm, în 16 martie 1792

Gustav al lll-lea a murit în data de 29 martie 1792, după treisprezece zile de suferință, timp în care a fost activ politic. 

Regele Gustav al lll-lea, imediat după ce a fost împușcat

Catedrala Riddarholmskyrkan (Stockholm), pregătită pentru înmormântarea Regelui Gustav al lll-lea (14 mai 1792)

După moartea sa, prințul moștenitor Gustav lV Adolf a fost numit rege al Suediei. În 1809 avea să fie dat jos de pe tron și trimis în exil, iar în locul său numit ducele Karl, fratele mai mic al lui Gustav al lll-lea. 

Gustav lV Adolf (1778-1837, Elveția), rege al Suediei în perioada 1792-1809

Gustav al lll-lea fost foarte generos cu scriitorii și poeții din vremea lui, oferindu-le burse și funcții înalte în stat. Angajații Operei din Stockholm erau scutiți de la plata impozitelor. 

A sprijinit în mod real învățământul din Suedia, mai ales cea mai mare universitate din țară, cea din Uppsala. Din punctul său de vedere, învățământul trebuia să se orienteze  asupra formării unor cetățeni utili societății. A donat prin testament toată colecția sa de cărți Bibliotecii Universității din Uppsala. 

Pentru Gustav al lll-lea, teatrul era cel mai bun mod de a cultiva simțurile, de a rafina gusturile și de a dezvolta limba suedeză. A scris douăsprezece piese de teatru și a lăsat multe în lucru. Pentru multe librete de operă a venit cu ideea și a scris scenariul. De cele mai multe ori, regele cumpăra din banii lui decoruri și costume și participa la repetiții, venind cu idei legate de regie, scenografie, dar și de interpretare. 

Scena sa preferată, unde s-a aflat de multe ori chiar în postura de actor, a fost cea de la castelul Gripsholm. Acolo își petrecea de obicei verile și Crăciunul. Tot acolo a scris și majoritatea pieselor.

Teatrul Castelului Gripsholm

Un alt loc în care a lucrat în ultimii ani de viață a fost un mic pavilion cu 7 camere, construit în parcul Haga, în nordul orașului Stockholm.